Gripa

Gripa este o boală acută, foarte contagioasă, a cărei apariţie este legată de lunile reci ale anului. In fiecare an se repetă epidemii mai mici sau mai mari de gripă, anual îmbolnăvindu-se în întreaga lume mai bine de 500 de milioane de persoane.

Căile de răspândire
Autorul acestei îmbolnăviri este virusul gripal (Influeanza virus), aflat în mare cantitate în secreţia căilor respiratorii şi care se elimină odată cu vorbitul, tuşitul sau strănutatul. Gripa se răspândeşte rapid în încăperile prost aerisite, cu un mare număr de persoane. Infecţia prin picături de salivă se răspândeşte de la persoana bolnavă pe calea aerului. Ea pătrunde în corp prin căile respiratorii Perioada de incubaţie (adică timpul care se scurge de la pătrunderea germenilor patogeni şi până la apariţia primelor simptome) e scurtă (1-3 zile).

Simptomele bolii
Boala începe dintr-o dată, cu simptome generale cum ar fi senzaţia de frig, frisoane, febră de 38-40°C, dureri ale muşchilor, încheieturilor (spate, membre), dureri de cap cu mişcări dureroase ale globilor oculari, eventual cu dureri în spatele ochilor. Bolnavul este obosit şi epuizat.Treptat, urmează simptome de afectare a căilor respiratorii, cum ar fi tusea slabă, tusea uscată, iritantă, care se schimbă treptat în tuse umedă, cu expectorarea unor cantităţi mici de spută mucoasă, vâscoasă (o secreţie albicioasă). Adesea apare senzaţia de usturime în spatele sternului sau dureri în piept, care sporesc în timpul tusei. Pot apărea simptome ale aparatului digestiv (lipsa poftei de mâncare, constipaţie, senzaţia de vomă), simptome de răceală (nas înfundat, umflarea mucoasei nazale, conjunctivită, dureri în gât, laringită).

In cazurile fără complicaţii, febra scade în decursul a 2 - 4 zile, durerea musculară durează cam 3 zile, iar celelalte simptome (dificultăţile de respiraţie) mai durează câteva zile (7-10).

Diagnoza
Diagnoza se stabileşte în general, pe baza principalelor simptome clinice, teste de laborator nu se fac datorită faptului că starea febrilă este de scurtă durată.

Complicaţii
In timpul bolii pot apărea complicaţii datorate virusului gripei în sine, sau pot apărea aşa-zisele infecţii bacteriene (adică infecţia bacteriană care atacă un organism slăbit de virus). De aceste complicaţii sunt ameninţaţi în primul rând pacienţii cu un anumit risc (persoanele în vârstă, cele slăbite – bolnavii cu boli cronice ale sistemului respirator şi cardiacii).

Complicaţia care apare cel mai des este congestia pulmonară. Inflamaţia articulaţiilor afectează mai ales articulaţiile mâinii, apoi mai pot apărea inflamaţii ale muşchilor sau inimii, diferite complicaţii nervoase. In special la copiii mici, în caz de gripă pot apărea laringite, inflamaţii ale cavităţilor nazale secundare sau otite.

Tratament
Tratarea gripei este doar simptomatică (asta înseamnă că nu tratăm cauza, ci doar simptomele). Cazurile necomplicate se tratează cu odihnă la pat, aport sporit de vitamine şi lichide.

Temperatura mare va fi micşorată cu medicamente împotriva febrei, cel mai adesea cu medicamente ce conţin acid acetilsalicilic sau paracetamol sau folosim medicamente cu efect antiinflamator (de ex. Modafen®). La copii folosim antipiretice numai cu conţinut de paracetamol.

Pot fi folosite şi comprese reci, pe care le facem în felul următor: înmuiem o pânză în apă rece (de ex. prosop, cearceaf, etc.), cu care înfăşurăm pieptul şi stomacul bolnavului, eventual întreg corpul. Apoi acoperim persoana bolnavă până la bărbie cu o pătură de lână sau cu un prosop flauşat. Ii dăm să bea o cană de ceai şi-o lăsăm cam 15-30 de minute să transpire. După aceea înlăturăm compresa, ştergem bolnavul şi-l îmbrăcăm cu o pijama uscată. In funcţie de nevoi, metoda se poate repeta de câteva ori, dar numai în caz de temperatură peste 39 °C, pentru ca să nu răcească pacientul.

Nu este bine să-i ridicăm temperatura pacientului prin îmbrăcarea cu haine groase sau sporind temperatura în încăpere.

Pentru mucoasa nazală se administrează picături, eventual medicamente în întregime. Tusea se linişteşte cu substanţe împotriva ei (medicamente care atenuează tusea în caz de tuse uscată şi iritantă) şi cu expectorante (medicamente care ajută la tuşire în cazul tusei cu secreţii).

Dacă temperatura ridicată durează şi după 3 zile de tratamente casnice, sau apar simptome de complicaţii, trebuie să vă adresaţi medicului.

Prevenirea îmbolnăvirii
Prevenirea îmbolnăvirii se poate face şi prin călirea organismului prin exerciţii regulate, administrarea de vitamine (mai ales vitamina C) prin împiedicarea răcirii exagerate a organismului pe vreme rece, prin umidificarea atmosferei în perioada sezonului de încălzit (aerul uscat duce la uscarea mucoaselor căilor respiratorii şi sporeşte probabilitatea apariţiei infecţiei).